"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

duminică, 30 martie 2008

To fuck or not to fuck? Traditionally speaking, that is the question ...

Desi toata lumea in jurul meu discuta despre summit, trafic, Bush, Baselu, Rapid-Steaua si multe alte subiecte de mare interes, eu am ramas blocata intr-unul singur: sexul. Si nu orice sex, ci ala din ce in ce mai rarutz (din cauze diverse gen poluare, porno pe net, etc).

In primul rand, aflu ca bietii ursuleti Panda, aia dragutzi si grasutzi asa, sunt supusi unui intens program de "sexercitii", necesar pentru stimularea imperecherii, desi ei de felul lor sunt cam dezinteresati de subiect. Care ar fi cauzele dezinteresului? Pai, oficial cica ar fi cam puturosi si timizi, dar cand te gandesti cum arata fi-tu la nastere, tu te-ai mai pune pe regulat??? In plus, femeia aia a ta ar trebui si ea sa fie mai asa, mai cu un piept apetisant, mai cu o taliutza, masculu tau ar trebui sa aiba si el bucile ferme macar, daca de burta lipsa nu poate fi vorba. Si, colac peste pupaza, cui ii mai arde de combinatii cand in jurul tau stau nu stiu cati chineji mici cu halate albe si mashti care se uita obsesiv la organele tale? Ca sa nu mai vorbim de faptul ca idiotii de chineji incearca sa-i stimuleze tocmai cu pornografia care stim noi la ce duce.
A doua faza care chiar m-a bulversat, a fost povestea unei cucoane, zic eu, publicata pe un site (nu vi-l recomand ca in afara de povestea asta e chiar prost) unde daca te-a inselat, poti sa-l/o faci de cacao. "Il iubeam asa cum stiam si puteam eu mai bine si din senin, el ce face? Ma inseala cu o tipa putin mai tanara decat mine pentru ca eu ... vroiam prea mult ...sex"
Aaaaammmm, cum o fi, fratilor, asta? Eu, pentru ca femeia mea de acasa vrea prea mult sex, ma duc si mi-o trag haiduceshte de nervi cu alta??? Apropo, mai spune tradusa noastra, "il cheama Manuel, are 26 de ani, e din Spania si lucreaza ca inginer la o companie de constructii. E brunet, ochi caprui si nu ii place sa faca sex". Asta ca sa stim sa ne ferim naibii de el, Doamne fereste, de spaniol curvar asexuat care vine el aici sa nu ne reguleze femeile prea des! De parca romanii nostri nu ar putea din astea!
E, si ca sa inchei intr-o nota optimista, nu am avut cum sa nu remarc faptul ca pe data de 27 sau 28 martie, pe www.ziare.com, Militanta Zilei a fost aleasa ... Simona Sensual! Ea a aderat de curand la o campanie care militeaza pentru oprirea taierilor masive a mieilor care se fac cu ocazia Pastelui. "Am asistat in copilarie la taierea unui miel si pot spune ca a fost un spectacol oribil! Mie imi plac traditiile, dar astea sunt niste traditii tragice", a declarat, revoltata, blonda. Pozitia ei admirabila si oroarea-i care a impins-o spre acest militar, pardon, gest militant (ca gest fotbalistic nu merge aici), nu ma mira deloc, eu banuind-o ca ar fi vegetariana, dupa ce, intrebata odata de un reporterash, de ce si-a facut cabanoshii aia in par, ea a intrebat senina: ce sunt aia cabanosi? Pai, tu ce crezi ca ar fi? "Pai, cabanosii sunt aia care stau la cabana, nu?" Hai va pup, ne vedem in Prostu Pastelui!

joi, 27 martie 2008

Autizarea noastra cea de toate zilele

Pe zi ce trece sunt tot mai convinsa ca ne indreptam rapid spre o lume de plastic, ca noi ne autizam si ne robotizam. Tocmai am citit recent ceva ce m-a facut sa mai pun o caramida la convingerea mea. Cea mai veche, profitabila, vie, omeneasca, fireasca industrie a pamantului, a ajuns sa nu mai fie profitabila. "Cea mai veche casă de toleranţă din Hamburg se închide, iar la Amsterdam hainele designerilor au luat deja locul fetelor din vitrinele faimosului District Roşu". Cine inchide dom'le portile Raiului? OPC-ul? Biserica? Guvernele? Uite ca nu! Ne intoarcem la varianta cu autizatul: industria prostituţiei a intrat în declin din cauza pornografiei pe internet şi a creşterii în popularitate a plăţilor prin card. Deci, nu doar ca nu mai citeste nimeni nici o carte ca, deh, dai pe Google si gasesti un referat despre orice, nu doar ca pushtanii nu mai stiu sa vorbeasca corect nici o limba din cauze de bn, asl, cf? aksa etc, nu doar ca nu mai e nevoie sa iesi din casa ca iti faci platile on line si cumparaturile la fel, dar s-a ajuns sa nu mai mearga omu linistit si sanatos la curve, femei vii, parfumate, carnoase si reale ca ii e lene si mai bine trage o laba in fatza monitorului de calculator??? Pe de alta parte, s-au trezit oameni de stiinta sa previzioneze ca in cativa ani nu doar ca vom face sex cu roboti, ci ne vom si indragosti si casatori cu roboti!
Bai, nene! Salata nu mai e salata ca e cu nitratzi, carnea de porc are salmonella, aia de pui are gripa, aia de vaca e nebuna, tzigarile dau cancer, boli de inima, operatiile estetice ne transforma in monstrii perfecti care la prima suflare de vant se dezasambleaza ( o buza pe-un perete, un san pe un trotuar, un himen croshetat pe caldaram). Nu ne mai vedem prietenii cu anii, dar chat-uim zilnic pe mess si ni se pare ca suntem mai aproape ca niciodata, avem acces la birou cu card, retina, pulsul de la mana, stam in trafic cu orele si ne uitam cu ura in dreapta si in stanga, toti sunt dusmanii nostri si ar trebui eliminati, la 30 de ani facem pusee de tensiune si ne da borshu pe nas, nu mai stim cum o cheama pe batranica simpatica de la 6 care in copilarie ne aducea cirese de la tzara, dar tinem minte PIN-urile celor 73 de carduri din portofel. Si acum nici la curve nu mai mergem ca e mai ushor sa o frecam in fatza unui monitor de plasma si a unui web cam??? Pai, mai bine sa vina, frate, incalzirea globala peste noi, sa murim dracu cu totii, ca daca nu, ne transformam intr-o masa amorfa de labagii asexuati!

P.S. Apropo de sexu si indragostitu de roboti. Ce ne facem, draga, daca robotii si roboatele astea o sa fie homofobe si se decid sa se iubeasca si sa faca sex doar intre ei???

marți, 25 martie 2008

eu pur si simplu


"Ce-i al tau e pus deoparte, sa nu uiti asta niciodata!" mi-a spus azi o cunostinta, o femeie tare mishto si incercata de viata. "Sa fii sanatoasa, sa fii iubita, sa fii fericita, sa fii bucuroasa" mi s-a urat mult azi si m-am bucurat. Cel mai mult mi-a placut o urare care ma caracterizeaza cred cel mai bine: sa traiesti cum iti doresti si cu cine iti place! Asa sa ma ajute Al Batran!

Nimpheta




Este uimitor cand ma uit in urma la imaginea mea de fetitza-ingerash, ochishori calzi si per total mutritza feminina care promite, dar imi aduc aminte atat de clar ca umblam doar cu baietzii, ma bateam parte in parte si, mai ales, ca incalecam wc-ul ca sa fac pipi din picioare. La varsta asta (10-12 ani) chiar uram din tot sufletul faptul ca eram fetitza si nu baiat, ca incepusera sa-mi creasca sanii si ma dureau, ca mi-a venit ciclu si mi s-a spus grav "ai devenit femeie".


Si imi mai aduc aminte ca de ziua mea, atunci, au venit copiii la mine si a facut taica-meu rost de Pepsi si de un video, mama a facut salata de beuf si tort de mere, ne-am uitat la Tom si Jerry si am jucat fatza. La scoala am dus bomboane si copiii mi-au cantat Multi ani traiasca!

Si, da, faceam balet la 11 ani! Faceam si tenis, dar nu am poze :) Chiar as fi putut deveni printzesa in roz si fustitze plisate pe care si-o dorea mama, aveam toate datele. Dar nu a fost asa. Mai amuzant era sa joc fotbal, sa dau cu pumnul si shutul, nu sa zgariu si sa trag de par, sa injur, nu sa tzip istericos, sa fac cazemate si sa construiesc din Lego, nu sa legan papushile sau sa le fac hainutze.

Baby girl




25 martie 1978 ... Am iesit din mama mea urlând. Aveam cinci kilograme, 54 de centimetri, plămâni de viitor fotbalist sau măcar de cântăreţ de rock. Urlam de ciudă că nu eram băiat, sigur se făcuse o greşeală. Am vrut să mă întorc înapoi, convinsă că mai aveam de stat, că încă nu mă dezvoltasem complet, lipsea ceva din mine. Mi s-a refuzat această întoarcere, deşi, de atunci, m-au trimis mulţi înapoi la origini, dar tot degeaba. Ironia a făcut ca pentru primele câteva clipe de viaţă chiar să fiu băiat, măcar teoretic. O asistentă ameţită a făcut o confuzie şi i-a spus tatălui meu că soţia i-a născut un băiat. Tot neamul a aflat vestea, încă un nepot în familie, să trăiască! Doar mama nu a fost de acord, deşi, după spusele ei, am fost de la început cât doi băieţi la un loc, iar cu timpul, chiar cât o ceată de nebuni.



luni, 24 martie 2008

S-a deschis sezonul


Dupa o binemeritata mini-vacanta (da, am chiulit vineri pentru ca minunatul meu serviciu la stat mi-a dat cado o zi libera de ziua mea), m-am intors azi cu ceva lehamite la birou. Am fost impresionata de numarul mare de spam-uri adunate in mailul de servici si desi de obicei dau delete fara sa clipesc, azi am avut curiozitatea copilului care nu are ce face si baga degetele in priza, asa ca m-am uitat si eu atenta la mesajele respective. Trebuie sa recunosc ca m-am simtit ushor frustrata si discriminata ca femeie pentru ca 99% din mesaje (mai putin cel cu "get your replica Rolex") sunt adresate barbatilor: "Have a 9 inch pecker and open doors and legs every night" (asta imi pune doua probleme: de ce doar noaptea si cum asa open doors, e ca in bancul ala cu "look! no hands" ghici cu ce am batut la usha???). Ushor, ushor am ajuns la concluzia ca, totusi, desi adresate barbatilor, mesajele astea sunt bune pentru femei! "Satisfy your woman with your enlarged tool" spune unul. "Leave her wanting and horny for more of you" te imbie altul. Cel mai mult si cel mai mult mi-a placut titlul "The chronicles of my pussy conquest" care m-a dus cu gandul la o combinatie intre The Chronicles of Narnia si 1942: The conquest of Paradise. In plus, mesajul "Take her in 100 different positions, everything is possible when you are 9 inches long" m-a pus pe calculat (cat o fi, oare, 9 inchi?). Pai, pentru a transforma inci in centimetri inmultiti cu 2,54, daca vreti sa transformati picioare in metri (hehehe!) inmultiti cu 0,31, iar pentru cine vrea sa mearga mai adanc, pentru conversia incilor cubi in litri, se inmulteste cu o,o2!
Printre toate prostioarele astea, gasesc si singurul mesaj serios al zilei "Acest mesaj nu este SPAM! Sezon deschis la renovari", intru curioasa (desi eu mi-am renovat anu trecut) si citesc: Comanda in perioada afisata produsele la promotie de pe www.sculesiunelte.ro si vei avea parte de multe surprize.

Cu stima,
Echipa
www.sculesiunelte.ro


joi, 20 martie 2008

Sunt o doamna, ce pola mea!


Cu ocazia unei petreceri la munca, unde printre altii voi fi si eu o idee sarbatorita (in avans), m-am decis azi sa las iarna acasa si sa ma fac floricica pentru ca eu am convingerea ca poti face primavara cu o floare. M-a ajutat si soarele senzational de afara (nu neaparat fierbinte, dar aducator de energie pentru mine). Pun rochita, pun ciorapeii, pun pantofiorii (cu toc!), cercelushii, margelutzele, ma fardez, ma fac bella bella, ce mai incoace-incolo! Asa de fetitza, domnishorica, printzesa ma simteam, ca pana si buzele mi se tzuguiau intr-un anumit fel si genele fluturau cochet (in oglinda pe jumate sparta de la lift). Tzoc-tzoc-tzoc spre mashinutza mea cam jegoasa, ocolesc cu gratzie doi kktzi de caine(proaspeti), zambesc larg si cochet tziganushului care ne sapa gradina si care ma saluta de data asta cu un Saru manaaaaa mult mai ranjit. Deschid mashina, ma fac ca nu-i vad pe baietii de la Romtelecom care cauta ceva prin canalul din fatza blocului si acum se hlizesc la mine, ma sui delicat (vedere la gamba + ceva pulpitza), pornesc motorul si imi dau seama ca nu mi se aprinde un far. Ma dau jos tzoc tzoc si cu toata delicatetea posibila trag un pumn muncitoresc in farul stins care, firesc, se aprinde. Plec intr-un final. Strada mea e pe zi ce trece mai bombardata si mai cariata, dar azi sunt o doamna, nu injur. Ies cu greu in bulevard, ma incadrez tarash tarash in trafic. Zambesc in dreapta si in stanga, clipocesc din ochi, ma dau cu gloss in retrovizoare (de cand imi doream sa fac si eu asta!), ma simt superioara ca, spre deosebire de disperata aia din Matizu albastru care pufaie pe geam, eu NU mai fumez. Incepe o melodie antrenanta, domnitza canta si danseaza, mai zambeste unui baiat dragutz. Las vreo doi sa se bage in fatza mea, mi se multumeste cu avariile (azi si in trafic sunt domni!), doar o tampita e gata sa intre in fundul meu, dar azi sunt generoasa, injur doar in gand. Ajung la servici unde, dupa vreo trei ture in jurul cladirilor, zaresc LOCUL! Accelerez, inima imi batea puternic, dau sa virez ushor stanga cand, mitocanu cu papucul plin de ciment si mizerii care imi venea din fatza vireaza si el spre locul MEU. Ne oprim bot in bot unde eu astept ca o doamna sa mi se cedeze locul. Ghinion. Mitocanu nu stie din astea. Ba din contra, se da jos si incepe sa tzipe la mine sa ma dau la o parte, ca el e grabit, ca are treaba. Trag aer in piept, ies si eu din mashina, ii simt ochii mariti care se uita de jos in sus la doamna din fatza lui si spun, cu cea mai putin suava voce de care sunt capabila: Baaaaa, ma doare in pula unde te grabesti tu, baaa! Asta e locul MEU! Dupa momentul de adrenalina care imi galgaia in piept, realizez ca as putea foarte ushor sa iau o bataie de sa o tin minte. Dar, uimitor, nu s-a intamplat asta. Din contra, mitocanu s-a suit in janghina, a dat inapoi si de final, mi-a aruncat pe geam: Fir'atzi ale dracu de curve, ca nu mai are lumea loc de voi! Mi-am parcat mashinutza, eram agitata si ma macina o intrebare: de ce ma facuse ala curva? Din cauza ciorapilor roshii oare?

miercuri, 19 martie 2008

Sunt buna sau nu sunt buna?


iancu_jianu: bine ca ai terminat cu casa, masina ai.. potzi sa te maritzi

lia_stoica: buna asta, n-o mai auzisem de mult

iancu_jianu: sunt convins

lia_stoica: marita-te tu, ma

iancu_jianu: io nu te-am indemnat, doar am constatat indeplinirea conditiilor


Tam tam taaaam! Subiectul meu preferat din ultimii x ani. Ce-a fost la inceput? "Vai, dragutza de tine, stii sa gatesti deja? O sa fi o nevasta buna!" Ma strambam si eventual raspundeam obraznic: inainte de toate, eu o sa fac cariera! Deh, la 17-18 ani credeam ca "sa faci cariera" e ceva mishto. Trecem peste cativa ani si ajungem pe la 24-25 cand incep prietenele/prietenii mei sa se casatoreasca. Plus frate-meu. "Si tu?" Si eu ce? Imi aduc aminte ca in perioada aia a insistat cineva sa probez o rochie de mireasa. Nu am pus-o bine pe mine si am simtit cum ma sufoc, ma inec, m-am panicat si era sa o rup de pe mine. Cand am dat-o jos aveam pielea roshie si iritata. Sa fi fost oare vreun semn?

Afirmatiile au inceput sa fie de genul: "Frumushica esti, deshteapta esti, stii sa gatesti, esti numai buna de maritat!" Asta ma ducea cu gandul si imi imaginam (la fel si acum) o friptura de porc (pulpa) impanata cu usturoi, condimentata, parfumata, numai bine rumenita, suculenta si apetisanta. Pe la 27-28 de ani au inceput deja botezurile si intrebarile s-au acutizat: "Tu cand te mariti, draga, ca mai ai putin si faci 30 de ani?!" Pai, ce sa fac daca dau numai de idioti? (Asta era raspunsul pentru matusile batrane carora nu puteam sa le cauzez vreun atac ceva). "Da, draga, te cred, s-au prostit baietii astia de azi. Pe vremea mea erau mai seriosi, mai acasa, acum numai prostii au in cap". Pentru ceilalti, cu inima mai tare, raspunsul era (si e inca valabil): eu nu prea cred in ideea asta de casatorie. "Cuuuum? Nu vrei sa faci nunta?" Pai, tocmai ideea asta de poale in cap, chiuiala, sarmale si rochia aia sinistra ma fac sa nu imi doresc prea tare. "Si nu vrei sa faci un copil si tu?" Si ce legatura are una cu alta? Pot sa fac copii oricand, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ma si marit. (ochii belitzi si scandalizati nu pot sa-i descriu).

Lovitura de gratie vine chiar de la mama mea care anul trecut imi spune f panicata: nu poti sa te duci la nunta asta! Era nunta unui fost prieten si ma gandeam ca nu se cade. Dar nu! Problema era ca "nu poti, draga, sa te duci singura la o nunta, si la varsta ta!" In ultima vreme intrebarile s-au rarit, cred ca au abandonat si ei ultimele sperante. Mi-a spus o vecina de curand: "si nu te-ai maritat, mai Liutza? Ca doar frumoasa esti, ai casa, ai o situatie, esti o partida!". De poker de-a dreptul.

politetea in trafic


Citesc zilele astea ca s-a inventat un gadget pentru ca doamnele aflate in traficul infernal sa ramana doamne. Gadgetul se monteaza pe luneta si, in functie de situatie, selectezi mesajul dorit. Exemplele oferite sunt: un "THANKS!" luminos pentru "hai sa traieshti, nene, ca m-ai lasat sa ma bag"; un SmileyFace pentru varianta "ahh, manca-ti-ash ciocu tau de pasarel, m-ai lasat sa ma bag, nebunu-le!" si SadFace pentru, spune materialul din care citez, "Nu ma mai claxona la stop". Bun, pana aici e ok. Si mai departe? Ce emoticon poti sa selectezi pentru situatia "baaaa, baga-ti-ai p..a in ma-ta de bou cu cine ti-a pus carnetu in mana!" Sau pentru "fa, vaca tampita, tine banda!" Dar pentru "'tu-tzi gura ma-ti care te bagi cu jeepu tau de kkt, c-o fi strada lu ma-ta!"?

marți, 18 martie 2008

Gogule, probleme?






Nu o sa inteleg niciodata de ce si celui mai jmecher si cocosh barbat, cel mai viril, gagicar, dus la sala si plin de lovele, ii e frica de gagica lui! Chiar am discutat subiectul asta de curand si tot nu am ajuns la o concluzie. "Daca afla, sunt mancat!", "Si nu ma mai scoate nici dracu din gura ei". Am primit o mostra de ... ce-o fi manifestarea asta masculina chiar in seara asta, de la omul la care ma asteptam cel mai putin (jemanfishist, lasa-ma sa te las, niciodata nu m-am indragostit, dar am simulat intotdeauna bine). Bla bla bla, ia o melodie, da-mi o melodie, small talk pe mess, eu acasa cu vopsea in cap, el f bun si vechi prieten la el acasa. Si dintr-o data! 6! a venit gagica! pa pa fug cred ca o sug. Eu ramasa cu gura cascata, ce puteam sa-i mai spun omului? Toti o sugem la un moment dat...

Join the Blog!


Ca orice maimutza cu o jucarie noua, azi m-am dat pe net sa vaz si eu alte bloage, idei si culori. Am dat peste blogul anost si tern al Andreei Raicu, de unde, normal, am ajuns si la artistul in viata Tudor Chirila. Trebuie sa citez din el, mi-a bulversat existenta pe ziua de azi: "Sunt special si unic fie macar si pentru faptul ca sunt singurul om din Romania care are pe i-pod noul album Vama!!!" Adorabil de imbecil personajul.
Dar cireasha de pe tort, bomboana de pe coliva, motzul la rahat ramane andreeamarinbanica.acasa.ro De-un albastru infinit, cu tente movulii, te invita sa o vezi pe andreea in nenumarate ipostaze (ce nashpa era cand era mica! si ce tzatze mici avea!), dar mai ales, iti dovedeste talentul de scriitoare al sus-numitei. O epistola lunga, extrem de lunga, obsesiv-repetitiv-istericoasa la adresa paparatzilor de Dambovita. Dar ce m-a fascinat cel mai tare a fost privirea ei ce ma sageta din spatele monitorului. Aceeasi fatza de hiena cu masca de om. Brrr... Oricum, imaginea per ansamblu a blogului doamnei ma face sa mai citez un clasic anonim, respectiv un domn tzigan burtos care avea tatuat pe burta: Iubesc florile si urasc femeile perverse!

Mi-e dor ...




... de mare, de vara, de soare, de Vama, de nisip, de pistrui, de valuri, de alge, de piele bronzata, de slipi, de senzatia aia de lene cu zambet pe fatza, de mirosul ala atat de "de acolo", mi-e dor de mine nuda si zaluda. Mi-e dor sa ma tavalesc pe nisip, sa ma iubesc cu marea, sa ne tachinam, sa imi umflu plamanii de aerul ala sarat si acru, sa fie vara 12 luni pe an, chiar 13 daca e posibil. Vreau sa ma trezesc la 100, fara telefon, fara alarma, doar cu tine!

Iti multumesc, Mircea, pentru Vama asta!

luni, 17 martie 2008

Mara Mica





De mai bine de un an, viata mea e mult mai plina, pentru ca exista ea. Mara Mica. Nici nu pot descrie sentimentul pe care l-am trait cand am luat-o prima data in bratze, stiu doar ca m-am indragostit pe loc si iremediabil. Ma sufocam de emotie. Nici acum nu mi-a trecut emotia asta si o traiesc de fiecare data cand rade la mine sau o iau in brate. Mi s-a spus ca atunci cand voi avea copilul meu va fi si mai si. Nu stiu daca va fi asa, nu stiu daca voi avea un copil al meu. Dar stiu sigur ca Mara va ramane intotdeauna "prima mea iubire".

Flash back


Am regasit intamplator un crampei din furtuna mea de anul trecut. O poza facuta intamplator de un ilustru anonim. Cu o fatza de-a mea care cred eu ca spunea totul. Surprinsa tot intamplator, pun pariu. Ma uit si nu imi vine sa cred. Cine e fata aia trista dusa cu gandul depaaaarte si sigur nu intr-un loc frumos? (recunosc tigara, totusi!)
Desi imi asum momentul de cadere de anul trecut, recunosc ca in acest moment nu imi aduc aminte ce anume a dus la aceasta cadere. Stiu ca se adunasera multe, mai mari si mai mici, mai grave sau mai superficiale. Am mai patit asta o data in viata, acum vreo 4 ani. Si ma minunez acum cum de eu, cea mai galagioasa persoana din lume, care isi striga in toate zarile bucuriile, micile suparari, prostioare, nimicurile, in acele doua momente de maxima incarcare negativa, nu am spus nimic, am facut pur si simplu implozie. Si nimeni nu a sesizat! Nici momentul "inainte", nici cel de "dupa" implozie. O singura persoana mi-a spus, dar la multe luni dupa, ca a sesizat ca s-a intamplat ceva cu mine atunci, ca nu mai eram asa mishto. Dar nu a simtit nevoia sa ma intrebe atunci de ce. A preferat calea mai simpla. A plecat de langa mine. Ce ne face sa fim uneori gata sa sarim in foc pentru oameni, sa ne oferim neconditionat ajutorul chiar daca nu ni-l cere nimeni si poate nici macar nu are nevoie de el? Si alteori, desi realizam ca cel/cea de langa noi are o nevoie de "ceva" (nu stiu ce, un gest, un cuvant, 1 milion de lei, o imbratisare), in loc sa intrebam "ce ai nevoie" fugim, ca e mai comod? E oare mai comod sau pur si simplu nu suntem capabili sa ne oferim ajutorul, asa cum de multe ori nu suntem in stare sa spunem ce simtim?
E o poza frumoasa. Nu vreau niciodata sa mai pozez in aceasta ipostaza. Mai bine goala :)

Dark pleasures


Cand doua din placerile majore ale viatii, sexul si fumatul, iti sunt blocate (una temporar, din motive tehnice, cealalta sper eu definitiv, din motive de alegere personala), ce iti mai ramane? Ca sa nu fii cea mai nefericita si uracioasa persoana din lume. Pentru ca trebuie sa recunosc ca aceste "limitari" ma pot face de-a dreptul agresiva. Daca interzisul fumatului e ceva extrem de nou si impus de mine, blocajul lunar cauzat de probleme tehnice ma face sa ma revolt de foarte multi ani. Dar sa revin. No sex, no smoking, what's left? Well ... ciocolata neagra! NEAGRA catran. 85% extra fine dark chocolate. Nu stiti cum se face? Pai, va luati in primul rand o ciocolata neagra f buna, Lindt de exemplu. Daca nu sunteti familiarizati cu "negreala" ei, puteti incepe mai de jos, 45-55% si urcati treptat.

Cum se face? Ma asez pe un scaun comod care ma face intotdeauna sa ma simt bine. Beau o gura de apa pentru a scapa de orice rest de gust de la ultima masa. Iau o bucata de ciocolata destul de mare pentru a-mi permite evolutia totala a gustului. Ciocolata trebuie sa fie la temperatura camerei, ma joc si o topesc putin chiar intre buricele degetelor. Miros ciocolata, astfel ca limba e mai pregatita sa primeasca aromele. Bag ciocolata in gura si o las sa se topeasca ushor, fara sa o mestec cu dintii. Pentru ca degust, nu infulec! In timp ce ciocolata se topeste, ma concentrez asupra aromelor ce-mi impresoara limba. In acelasi timp, trag adanc aer in piept si miros. Inchid ochii, las capul pe spate, mormai ushor, satisfacuta, ma bucur de acest moment de fericire si zambesc. Was it as good for you as it was for me?

vineri, 14 martie 2008

Virginala


Cu greu, m-am apucat si eu de scris in virtual. De ce azi? Nu mai conteaza. As vrea sa fiu calda, primitoare si sa va urez zambind bine ati venit in micul meu univers virtual. Dar ma scuzati, nu pot. Sunt in vrie. Turbata. Zanateca. Fac un exercitiu de vointa care ma transforma de cateva zile intr-o persoana dezechilibrata psihic, agitata, incruntata, neprietenoasa, fara umor, exact opusul normalului meu. Incerc sa ma las de fumat ... E groaznic! Oare fumatul ma facea amuzanta si simpatica? Oare o sa-mi treaca incruntarea si lipsa de umor? Si daca nu, o sa ma apuc iar de fumat? De 4 zile mananc atata ciunga si beau atata apa .... E greu. Dar de ce ma chinui asa? Spuneti-mi voi, ca eu deja nu mai sunt capabila sa disting alb de negru si bine de rau. Uite ce fericita eram cu tzigara in mana! Mda. La naiba! Am promis solemn si din tot sufletul celei mai importante persoane din viata mea, ca ma voi lasa de fumat ca un cadou de ziua ei. Face 30 de ani si merita o zi care sa poata fi considerata prima zi din restul vietii ei. Si da, EU sunt cea mai importanta persoana din viata mea.
P.S. Azi e luni, dar simt nevoia sa fac acest PS aici. Sambata, dupa masa, m-am trezit cu senzatia ca mai trebuie sa fac ceva. Mi-am dat seama ca e vorba de tzigara de dupa masa. M-am uitat la cei doi oameni de la masa (nefumatori amandoi) si i-am intrebat: "si eu acum ce fac?" "Pai, noi ce crezi ca facem? Bem un vin, ne relaxam, ne simtim bine". Atat de simplu.